TRATAT DE PSIHOLOGIE CLINICA SI PSIHOPATOLOGIE
Volum coordonat de Michele Montreul si Jack Doron sub directia lui Serban Ionescu si Alain Blanchet
Titlul original: Psychologie clinique et psychopathologie;
Traducere din franceza Aliza Peltier
Anul aparitiei: 2009
Nr. de pagini: 440
Pret: 79.00 Ron
Carte disponibila in librarii si online la www.edituratrei. ro
Pe langa evolutia conceptelor, teoriilor si metodelor psihologiei clinice si psihopatologiei si elementele de psihopatologie generala (cu mentionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000) , urmarind semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferential, tratamentul si evolutia bolii prezentate In primele doua parti, Tratatul de psihologie clinica si psihopatologie ofera psihologului clinician instrumente utile desfasurarii activitatii sale. Autorii, toti clinicieni, pun accent asupra consultatiei clinice – conducerea ei si tehnicile de relansare a discursului, stabilirea relatiei interpersonale, replicile adecvate si neadecvate In consultatia clinica – ilustrand cu exemple toate aceste aspecte. Sunt abordate si tehnicile de analiza a datelor clinice si elaborarea unui proiect de cercetare clinica. In ultima parte a tratatului sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice – neuropsihologia clinica si psihologia sanatatii.
*
Michel Montreuil este profesor de psihologie clinica la Universite Paris 8 Vincennes – Saint-Denis
Jack Doron este profesor de psihologie clinica si psihopatologie, Universite Bordeaux 2
Serban Ionescu este profesor de psihopatologie la Universite Paris 8 Vincennes – Saint-Denis si profesor emerit la Universite du Quebec a Trois-Rivieres
Alain Blanchet este profesor de psihologie clinica la Universite Paris 8 Vincennes – Saint-Denis
CUPRINS
Lista autorilor
Cuvant inainte
Introducere
Psihologia clinica si psihopatologica: o indispensabila abordare multidimensionala
Prima parte
Istorie si baze
1. Istorie, teorii si metode de Jack Doron si Jean-Louis Pedinielli
A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron
I. Crearea conceptului de psihologie clinica
II. Un somn indelungat
III. Nasterea psihologiei clinice franceze
B. Teoria si metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli
I. Studiul de caz
II. Consultatia
III. Testele si scalele
IV. Observatia clinica
C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli
I. Psihanaliza
II. Fenomenologia
D. Psihologie clinica si psihopatologie, de Jack Doron
I. Practici clinici, practici de cercetare
II. Psihopatologie si epidemiologie
a. Normalitate si patologie
b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate
c. Interactiuni biozpsihosociale
III. Diagnostice descriptive si modele psihopatologice
E. Concluzie, de Jack Doron
I. Existenta, suferinta
II. Subiect, etica
III. Pentru o renastere a psihologiei clinice
2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice si psihopatologiei de Monique Plaza si Henri Cohen
A. Putina istorie
B. Psihologia clinica si demersul diagnostic
I. Practica nuantata a testelor
II. Disfunctii elementare, tulburari complexe
III. Analiza interactiunilor si feedbackurilor in anamneza
IV. Notiunea de psihopatologie secundara
C. Psihologia clinica si psihopatologia
I. Modelul biomedical
II. Modelul psihanalitic
III. Modelul behaviorist
IV. Modelul cognitivist
V. Modelul sistemic
VI. Modelul umanist
D. Spre o abordare integrativa
I. Exemplul dislexiei
II. Cognitie, emotii si neurostiinte
Partea a doua
Psihopatologie generala
3. Tulburarile de dezvoltare la copil de Colette Jourdan-Ionescu si Serban Ionescu
Prolegomene la o psihopatologie a copilului
A. Tulburarile dezvoltarii in marile clasificari internationale
B. Tulburarile specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD) sau tulburarile comunicarii (DSM) sau tulburarea vorbirii si limbajului (CFTMEA)
I. Tulburari specifice ale achizitiei articularii (ICD) sau tulburari fonologice (DSM) sau tulburare izolata a articularii (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Tratament
II. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip expresiv (ICD si DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
III. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip receptiv (ICD) si tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologia (tulburarii de tip mixt receptiv-expresiv)
d. Diagnostic diferential
IV. Afazie dobandita cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobandita cu epilepsie (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Evolutie
V. Alte tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD si CFTMEA)
VI. Mutism electiv (ICD), mutism selectiv (DSM si CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Diagnostic diferential
VII. Balbism
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Tratament
f. Evolutie
C. Tulburarile specifice ale achizitiilor scolare (ICD) sau tulburari ale invatarii (DSM)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologia tulburarilor invatarii
d. Diagnosticul diferential
e. Tratament
f. Evolutie
II. Tulburare specifica a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicografica cu dislexie izolata (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Tratament si evolutie
III. Tulburare specifica de aritmetica (sau de calcul, de invatare a matematicii sau discalculie) (ICD si CFTMEA), tulburare de calcul (DSM)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fara tulburare de citire (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Tratament
d. Evolutie
D. Tulburare specifica a dezvoltarii motorii (ICD), tulburare a achizitiei coordonarii (ICD)sau retard psihomotor (tulburari specifice ale dezvoltarii motorii) (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Tratament
d. Evolutie
I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autista (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Evolutie
II. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA)
III. Sindrom Rett (ICD si DSM) sau tulburare dezintegrativa a copilariei (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Evolutie
IV. Alta tulburare dezintegrativa a copilariei (sindrom Heller sau dementa infantila, psihoza dezintegrativa, psihoza simbiotica) (ICD), tulburare dezintegrativa a copilariei (DSM si CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
V. Sindromul Asperger
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Evolutie
F. Retard mental (ICD si DSM), deficienta mentala (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Interventie
G. Retard mental cu tulburari de comportament semnificative care necesita o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologica (ICD), deficienta cu polihandicap senzorial si/sau motor)
H. Tendintele referitoare la tratament
4. Semiologia in psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol
A. Semiologie, psihopatologie si demers clinic
I. Descrierea semiologica
II. Elemente despre analiza psihopatologica
a. Notiunea de structura
b. Semiologie si structura
c. Vulnerabilitate si istorie
III. Nosografii
B. Tulburari psihotice
I. Clasificarea sindroamelor delirante
II. Bufeu delirant acut
a. Elemente semiologice
b. Problema evolutiei
III. Schizofrenii
a. Semiologia clasica
b. Forme de debut
c. Forme evolutive
IV. Deliruri persistente sistematizate
a. Deliruri interpretative (tip paranoic)
b. Deliruri imaginative (tip parafrenice)
c. Psihoze halucinatorii cronice
d. Problema reactiilor paranoice
C. Tulburari afective
I. Sindrom depresiv
II. Forme clinice ale depresiei
III. Sindrom maniacal
IV. Sindrom mixt
V. Depresii primare
VI. Depresii secundare
VII. Stari maniacale si stari mixte
D. Tulburari nevrotice
I. Sindroame anxio-fobice
a. Criza de angoasa sau tulburare de panica
b. Anxietate generalizata
c. Fobii
II. Sindroame obsesional-compulsi ve
a. Obsesii si compulsii
b. Nevroze obsesionale
c. Alte contexte obsesional-compulsi ve
III. Sindroame isterice
a. Conversii somatice
b. Conversii psihice
c. Nevroze isterice
d. Alte contexte de sindroame conversive
E. Tulburari ale personalitatii
I. Personalitate limita
II. Personalitate narcisica
III. Personalitate psihopata
F. Sindroame psihotraumatice
I. Sindrom traumatic acut
II. Sindrom traumatic persistent
III. Reactie traumatica
IV. Componenta traumatica
G. Concluzii
5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate si rezilienta de Serban Ionescu si Colette Jourdan-Ionescu
A. Conceptul de risc
B. Risc si vulnerabilitate
C. Factori de risc
D. Modele explicative
E. Evaluarea riscului
F. Aparitia si evolutia conceptului de rezilienta
G. Rezilienta e rara?
Ce ne invata studiile despre copiii maltratati?
H. Factori de protectie
I. Conceptul de rezilienta „asistata“
J. Un tip de interventie de tip rezilienta asistata
Partea a treia
Metodologie
6. Tehnicile consultatiei de Marie-Carmen Castillo
Prima parte: definirea consultatiei clinice, reflectii si folosirea sa
A. Introducere
B. Doua paradoxuri
I. Sa indemni la discurs fara sa constrangi
II. Asimetria
C. Diferitele obiective ale consultatiei clinice
I. Consultatia clinica
II. Consultatia de sustinere
III. Consultatia terapeutica
IV. Consultatia clinica de cercetare
V. Ghidul de consultatie
D. Deontologia
I. Secret profesional si lucru in echipa
II. Dezvaluirea secretului profesional
III. Deontologie si cercetare
Partea a doua: tehnicile consultatiei
A. Atitudinile clinicianului
I. Ascultarea
II. Empatia
III. Stiinta linistirii
IV. Trei modalitati de conducere a consultatiei
Consultatia directiva
Consultatiile semidirecte
Consultatiile nondirective
B. Stabilirea relatiei interpersonale in cadrul consultatiei clinice
I. Gestionarea distantei
II. Cererea
III. Cadrul
IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unui consemn
V. Inchiderea unei consultatii clinice
C. Replicile in consultatia clinica
I. Functia replicilor
II. Replicile ca martori ai activitatii inferentiale a clinicianului
III. Replicile: co-constructia spatiului discursiv
IV. Registrul replicilor
V. Formele replicilor
a. Replicile directe
Intrebarile informative
Ajutorul dat exprimarii
Exemplu
Cereri de explicitare
Intrebari care evalueaza credinta
Interpretarile
Exemplu
b. Replicile indirecte
Exemplu
Tacerea
Ilustrare
VI. Reactiile pacientilor la replici
a. Validarea
Exemplu
b. „Indecidabilitatea“
Exemplu
c. Nonvalidarea
Partea a treia: riscurile consultatiei
A. Relatii interpersonale
I. Dificultati de gestionare a distantei
II. Proasta gestionare a cadrului
III. Excesul de neutralitate
B. Formularile neadecvate ale replicilor
I. Vocabular complex
Exemplu
II. Supraincarcarea lexicala
III. Intrebari inductoare
IV. Folosire a unui termen conotat
C. Inadvertentele inferentiale
I. Selectivitatea informatiei
II. Inadvertente ale rationamentului clinic
III. Iatrogenia in psihopatologie
IV. Inadvertentele cercetarii
Partea a patra: tehnicile de analiza a datelor clinice
A. Elaborarea unui dari de seama clinice
B. Analiza de continut: definitie si metodologie
I. Detalierea continutului unei consultatii
II. Detalierea formei unei consultatii
C. Analiza de discurs
I. Analiza conversationala
II. Analiza de discurs si marcatorii de limbaj
a. Articularea textului
Exemplu
b. Implicarea enuntiativa
III. Programele de prelucrare automata a discursurilor
Concluzie
7. Elaborarea unui proiect de cercetare de Serban Ionescu
A. Cercetare si practica
B. Metoda clasica
C. Studiul de caz si cercetarea unui caz unic
D. Notiuni de metodologie a cercetarii
I. Problematica
II. Ipotezele
III. Alegerea instrumentelor
IV. Esantionarea
V. Factori care reduc validitatea unei cercetari
VI. Prelucrare a datelor
E. Chestiuni de etica
In chip de concluzie
Partea a patra
Domenii conexe
8. Neuropsihologia clinica de Michčle Montreuil si Muriel Lezak
A. Definitie
B. Istoria neuropsihologiei
I. Curentele teoretice
II. Examen si probe neuropsihologice
a. Dezvoltarea normala si patologica
b. Neurotraumatologia
c. Neurochirurgia cu scop terapeutic
C. Neuropsihologia clinica, o contributie contemporana
I. Neuropsihologia in campul neurologiei
II. Evaluarea neuropsihologica in secolul al XXI-lea
Desfasurarea unui examen neuropsihologic
Obiectivele evaluarii
Debutul examenului si locul central al consultatiei clinice
Alegerea probelor
D. Explorarea neuropsihologica a tulburarilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale
I. Tulburarile de atentie
II. Tulburari ale memoriei
a. Conceptii moderne despre memorizare
b. Testele care exploreaza memoria
c. Memoria de scurta durata
d. Memoria episodica sau autobiografica
e. Memoria semantica
f. Memoria declarativa sau explicita (de natura episodica si semantica) si memoria nondeclarativa sau implicita (de natura procedurala)
g. Invatarea implica in mod evident functiile mnezice
III. Tulburarile functiilor verbale sau afaziile
a. Generalitati
b. Explorarea limbajului oral
c. Explorarea limbajului scris
b. Principalele tipuri de afazie
Afazia Broca
IV. Tulburarile perceptiei
a. Generalitati (vezi si Lechevalier et al., )
b. Deficitele sferei vizuale
c. Deficitele sferei auditive
d. Deficitele sferei tactile
e. Tulburarile schemei corporale sau asomatognoziile
f. Neglijenta spatiala unilaterala sau semineglijenta
V. Tulburarile deprinderilor gestuale sau apraxiile
a. Generalitati
VI. Tulburarile legate de sindroamele frontale
a. Generalitati
b. Tulburari ale reglarii activitatii motorii
c. Tulburarile cognitive
Functiile executive (Luria, )
d. Tulburarile comportamentului si schimbarile personalitatii
E. Neuropsihologia dementelor
I. Definitie si cauze
a. Semiologie
b. „Dementele corticale“ si „dementele subcorticale“
c. Evaluarea rapida a functiilor cerebrale superioare
F. Sinteza si restituirea bilantului practicianului si pacientului
G. Locul examinarii neuropsihologice in reeducare
H. Concluzie
9. Psihologia sanatatii de Élisabeth Spitz
A. Introducere
B. Promovarea sanatatii
I. Modelele sociocognitive
II. Modelele de self-empowerment
III. Actiunea colectiva
C. Personalitatea si sanatatea
I. Factorii de vulnerabilitate si sanatatea
a. Ostilitatea
b. Anxietatea
c. Afectele depresive
II. Exprimarea emotiilor si sanatatea
a. Profilul de personalitate de tip C si exprimarea emotiilor
b. Exprimarea sau nonexprimarea emotiilor in maladiile cronice
c. Alexitimia
III. Factorii personali protectori si sanatatea
a. Sentimentul de eficacitate personala sau autoeficacitatea
b. Optimismul
c. Sensul coerentei
d. Rezilienta
D. Evenimentele de viata majore,
tracasarile cotidiene si sanatatea
I. Evenimentele de viata majore
II. Tracasari cotidiene
E. Sustinerea sociala si sanatatea
I. Diferitele abordari ale sustinerii sociale
II. Comunicarea sociala a emotiilor
F. Modelele stres-coping si sanatatea
I. Teoria cognitiva a stresului a lui Lazarus si a lui Folkman
a. Procesele de evaluare cognitiva
b. Procesul de a-face-fata (coping), strategii de adaptare
II. Modelul extins al stresului si copingului dupa Moss si Schaefer
III. Modele de ajustare la maladia cronica de Maes, Leventhal si De Ridder
G. Modelele de self-reglare sau autoreglare si sanatatea
I. Reprezentari ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal
II. Scopuri de viata, scopuri de sanatate
III. Procesele de reglare a scopurilor
IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sanatate al lui Maes
H. Complianta terapeutica
I. Determinantii legati de boala si de tratament
II. Determinantii legati de relatia medic/pacient
III. Determinantii referitori la pacient
I. Calitatea vietii si sanatatea
Definitia calitatii vietii
Calitatea vietii in diverse patologii
Referinte bibliografice
Lexic
Index tematic
Index al autorilor citati
